Hotel Astoria

» Peştera ŞUGĂU

Peştera ŞUGĂU

Este situată în munţii Giurgeului la poalele de SE al masivului Şipoş-Piatra Ascuţită (1568 m), fiind dezvoltată într-o lentilă de calcar cristalin cu intruziuni dolomitice, cu un strat de lungime de 10 km, lăţime 2 km şi înălţime, care pe alocuri depăşeşte 200m.
Coordonatele geografice 46°40’ lat.N şi 25°30’ long.E. Lungimea vizitabilă este de 1021m, diferenţa de nivel de 67 m,. Extensie 142 m. Altitudinea de intrare în Galeria Principală este de 1060 m, ieşirea fiind la 993 m.
Accesul la peşteră se realizează dinspre Gheorgheni de pe DN 12 (Gh-eni – Miercurea Ciuc) km 8 +200 m pe drumul Forestier Heveder (localitate componentă a comunei Voşlobeni) sau din comuna Voşlobeni pe str. Nicodim Rusu apoi pe drumul forestier susmenţionat (6 km de pe DN).

Descrierea peşterii

Galeria Activă a peşterii a fost cunoscută de localnici cu mult timp în urmă. În toponimia din secuime „şugó” înseamnă şoptitor, şuierător, tocmai acest murmur al pârâului subteran, însoţit de foşnetul curentului de aer ce circulă între etajele superioare şi inferioare. Legenda spune că în peşteră picură aur, găleţile se umplu cu acest metal preţios din 7 în 7 ani.
Primele lucrări de derocare au fost efectuate în anul 1934 când a fost lărgită galeria de intrare. Primii care au explorat peştera au fost Romfeld Ákos senior şi Kémenes József , în Galeria Activă ei au descoperit un craniu de Ursus Speleus. Peştera a fost cotrobăită şi înainte de această dată de către căutători de comori.
Cercetările mai aprofundate din punct de vedere speologic au fost începute în anul 1961 de Buslig Lajos, Romfeld Ákos junior şi Garay Edmund. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) cu sprijinul Cercului de Speologi Amatori „Bányai János” , fiind executat şi prima hartă topografică. Tot în acelaşi în peşteră sunt efectuate cercetări biospeologice de Margareta Dumitrescu şi Traian Orghidan.
Din anul 1974, C.S.A. „Ursus Speleus” din Baraolt, condus de cel mai important cercetător speolog din secuime Dénes István împreună cu speologii din Gheorgheni au executat lucrări în Galeria Principală prin amenajarea traseului turistic. Cu acest prilej peştera a fost cartată integral pe o lungime de 1021m.

Din punct de vedere structural Peşterea Şugău se împarte în 4 sisteme de galerii dispuse pe mai multe nivele. Astfel putem deosebi Galeria Principală uscată cu o intrare protejată cu grilaj metalic care poate fi vizitată de turişti. Prima sală este denumită „Vestiarul ” este urmată de „;Sala Sfatului”, se continuă cu „;Hala Descoperitorilor”.Aici poate fi întâlnită adevăratul aspect al peşterii formate în calcar cu diferite speleoteme denumite ca „Meduza”, „Şirul de stâlpi”, „Delfinul”, „Lumea Fermecată”, etc.. În tavan pot fi admirate forme interesante de coroziune ca „Ochii bufniţei uriaşe”. Ramificaţia sudică continuă cu „;Sala Hornurilor”, „;Sala Edmund” şi „;Sala Muzicii”. Din Sala Buzduganelor se deschide o altă ramificaţie, denumită Braţul Preaplin, după un târâş de 40 m continuă cu săli deosebit de ornamentate: „;Sala Stâlpului” cu o coloană înaltă de 4 m şi diametrul de 0,8 m. Tot aici la fiecare pas pot fi admirate speleoteme splendide cum sunt „Candelabrul Minunat”, „Pagoda” etc. Această zonă este declarată Rezervaţie Interioară. Nivelurile inferioare sunt greu accesibile, labirintice cu zone deosebit de strâmte, urmate de lărgiri formate în diaclază.


Condiţii climatice şi biologice

Microclimatul peşterii conţine dioxid de carbon CO2 într-o concentraţie mai mare decât cea normală, umiditatea este de peste 90%, temperatura medie este între 7-9°C. În afară de speciile de insecte troglobionte, în timpul iernii zonele de la intrare sunt folosite de specii de fluturi, ca Scoliopterix libataix, etc. Vertebratele sunt reprezentate de mai multe specii de lilieci, ca Myotis myotis, Myiotis blythi, Plecotus auritus, Miniopterus schreibersi. Aceste fiinţe ciudate folosesc peştera doar în perioada toamna târzie, iarna şi lunile reci de primăvară.
Rezervaţia Naturală Şugău totalizează 18,30 ha unde pe lângă diferite specii de răşinoase şi foioase pot fi întâlnite şi plante din familia orhideelor, ca papucul doamnei Cypripedium calceolus, ocrotită pe plan european. Alte specii deosebit de rare: Cephalantera rubra, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Gimnadenia conopseea, Gimnadenia adoratissima.
Peştera Şugău este una dintre cele mai importante cavităţi din Carpaţii Orientali, unde pot fi întâlnite toate formele de speleoteme: stalagtite conice, stalagmite, stalagtite şi stâlpi cu guler (tip buzdugan deosebit de rare), stalagtite fistulare, coralite, stalagtite lumânâri şi altele. Sub aspect mineralogic se pot studia splendidele cristalizări ale calciului în formă aragonitică, precum şi formaţiunile de helictitice.
În prezent Rezervaţia Naturală Şugău este administrată de Asociaţia „Lacu roşu Adventure”, fondată în anul 2005 cu scopul de a promova turismul ecologic, turismul sportiv-extrem (canioning, alpinism, ciclism montan, turism speologic). Aceste activităţi sunt întreprinse în scop didactic şi ecologic.

Sursă: gyergyoszentmiklos.net